Această înregistrare a fost postată pe aprilie 14, 2008 la 14:32 şi este pusă în categoria . poţi urmări orice răspunsuri la acest material prin feed-ul lui RSS 2.0
You can leave a response, or trackback from your own site.
parca is mai tristi. frustratu asta nefericit ar fi trebuit sa-si pastreze nostalgiile. de ce sunt mai nefericiti? ca nu plang dupa bomboane, ca n-au auzit de bomboron, ca nu rosesc cand aud de sex, ca joaca si fifa si fotbal, ca nu mai trimit scrisori, ca nu mai sarbatoresc cand mananca o ciocolata, ca nu se mai uita la sandybell, ca nu se mai duc la cofetarii si ca nu joaca lapte gros? are dreptate baiatu, cand ne uitam la oamenii care au trait in vremurile alea vedem numai oameni care au citit ciresarii. ce e adevarat? e trist. ti-ai imaginat tu o comparatie intre copilarii.
Trecand peste cuvite si felul cum o spune, este adevarat. Conditiile de astazi nu ajuta copii, ci mai rau le face, a disparut naturalul din viata lor si a invadat artificialul, atat in mediu de joaca, dar si in alimentatie.
in afara de faptu ca parintii ne trateaza altfel (adica ne trimit la psiholog pt “hiperactivitate” si “avem tot felu de probleme”) viata noastra, nu e trista… chiar de loc.. jocurile noastre au si ele farmec, dar parintii nostrii au acum mai multi bani si mai putin timp si atentie pentru noi…. atata tot. pare ca arunc toata vina pe adulti, dar nu e asa. lumea chiar e mai trista azi, sau poate ca era intodeauna, dar daca va uitati atent, copii de azi chiar isi pun probleme existentialiste, ritmu de maturizare e mult mai rapid…si ce e rau in asta? asta vreti, generiatie-mama: Evolutie!
@ petrvs
citez “e usor sa vorbesti cand nu ai trait pe pielea ta, este?”
oops, acceasi chestie o fac si cei care considera noua generatie una trista… idea e ca nu se pot face comparatii; pentru unii era important sa te multumesti cu cei ai, pentru altii e important sa ai ceea ce te multumeste.
sunt convinsa ca aceasi chestie o pot spune bunicii despre parintii nostri… “vai, cum era pe vremea noastra..”
totusi, ca una din generatia ‘89, pot spune ca imi place interesul vostru fata de copiii de azi..
acuma stiu ca suna trist, dar cred generatia de copii de azi e o victima a goanei dupa fericire a parintilor. noi am fost invatati sa vrem mai mult, noi nu muncim pentru bomboanele pe care le aruncam si altii nu le aveau de loc.. parintii nostri vor sa ne dea “tot ce nu au avut ei”, desi poate noi nu asta ne dorim… practic, generatia cu copilarie “fericita” si “lipsita” e cea care azi munceste pentru mai mult..stie cum e sa nu ai… noi traim viata pe care ne-o creeaza altii… voi nu ati ales sa jucati shotron , si noi nu am ales sa jucam star craft….asta ni s-a oferit!
aprilie 15, 2008 la 00:27
parca is mai tristi. frustratu asta nefericit ar fi trebuit sa-si pastreze nostalgiile. de ce sunt mai nefericiti? ca nu plang dupa bomboane, ca n-au auzit de bomboron, ca nu rosesc cand aud de sex, ca joaca si fifa si fotbal, ca nu mai trimit scrisori, ca nu mai sarbatoresc cand mananca o ciocolata, ca nu se mai uita la sandybell, ca nu se mai duc la cofetarii si ca nu joaca lapte gros? are dreptate baiatu, cand ne uitam la oamenii care au trait in vremurile alea vedem numai oameni care au citit ciresarii. ce e adevarat? e trist. ti-ai imaginat tu o comparatie intre copilarii.
aprilie 15, 2008 la 04:20
Inteleg ca e adevarat dar de ce e trist? Ca eu mam ras.
aprilie 15, 2008 la 09:48
Trecand peste cuvite si felul cum o spune, este adevarat. Conditiile de astazi nu ajuta copii, ci mai rau le face, a disparut naturalul din viata lor si a invadat artificialul, atat in mediu de joaca, dar si in alimentatie.
aprilie 15, 2008 la 11:37
in afara de faptu ca parintii ne trateaza altfel (adica ne trimit la psiholog pt “hiperactivitate” si “avem tot felu de probleme”) viata noastra, nu e trista… chiar de loc.. jocurile noastre au si ele farmec, dar parintii nostrii au acum mai multi bani si mai putin timp si atentie pentru noi…. atata tot. pare ca arunc toata vina pe adulti, dar nu e asa. lumea chiar e mai trista azi, sau poate ca era intodeauna, dar daca va uitati atent, copii de azi chiar isi pun probleme existentialiste, ritmu de maturizare e mult mai rapid…si ce e rau in asta? asta vreti, generiatie-mama: Evolutie!
aprilie 15, 2008 la 14:06
super
aprilie 15, 2008 la 17:56
@ petrvs
citez “e usor sa vorbesti cand nu ai trait pe pielea ta, este?”
oops, acceasi chestie o fac si cei care considera noua generatie una trista… idea e ca nu se pot face comparatii; pentru unii era important sa te multumesti cu cei ai, pentru altii e important sa ai ceea ce te multumeste.
sunt convinsa ca aceasi chestie o pot spune bunicii despre parintii nostri… “vai, cum era pe vremea noastra..”
totusi, ca una din generatia ‘89, pot spune ca imi place interesul vostru fata de copiii de azi..
aprilie 16, 2008 la 19:01
nu zic ca este una trista, ci una care exagereaza in goana dupa fericire.
aprilie 16, 2008 la 21:18
acuma stiu ca suna trist, dar cred generatia de copii de azi e o victima a goanei dupa fericire a parintilor. noi am fost invatati sa vrem mai mult, noi nu muncim pentru bomboanele pe care le aruncam si altii nu le aveau de loc.. parintii nostri vor sa ne dea “tot ce nu au avut ei”, desi poate noi nu asta ne dorim… practic, generatia cu copilarie “fericita” si “lipsita” e cea care azi munceste pentru mai mult..stie cum e sa nu ai… noi traim viata pe care ne-o creeaza altii… voi nu ati ales sa jucati shotron , si noi nu am ales sa jucam star craft….asta ni s-a oferit!
aprilie 18, 2008 la 20:34
cine canta melodia?e super persoana care a scris-o.as vrea sa stiu cine canta